Religia

Contactul cu biserica l-am avut de mica, ma inspira sa cred ca exista o putere deasupra. Nu am pus multe la indoiala, dar azi o fac. Si o fac cu o incredibila furie, nici chiar furie, ceva intre tensiunea creata de ipocrizie si minciuna? Ceva de genul asta, inca nu pot sa pun degetul exact pe cuvantul potrivit.

Chiar acum cateva zile am vazut si eu in sfarsit un reportaj destul de reusit. Cu acel iz ironic care le cam lipseste jurnalistilor compensand, din disperarea dupa audienta, cu niste exagerari tip exploziv aproape din orice. E aproape hilar ce vad, dar fie…acest reportaj chiar mi-a placut. Am dat like, ca de acuma asa ne e vorba. Nu stiu sa mentionez exact ce sarbatoare anume mare in calendarul nostru ordotox a fost acum cateva zile, cert e ca reporterii au avut o idee geniala si anume sa intervieze cativa religiosi, care se impingeau de zor acolo in fata portilor bisericesti si se calcau in picioare (aici nici tigai la reducere nu se dadeau) daca stiu sa recite tatal nostru.

Si pentru ca abia legau doua cuvinte, bombaneau ceva acolo….am zis ok…stiu de ce nu cred in biserica. Fetele lor de spalati pe creier (sau nu), nu-mi spuneau decat ca inca nu au habar  pe ce lume traiesc. Chestia asta la romani in mod special, nu am sa le-o inteleg niciodata, sa te vada vecinu ca te duci duminica la biserica, sa nu te rada rudele ca nu-i faci mormant din ala scump, sa nu cumva sa nu te vaiti vreo ceva ani ca te pogareste satul intreg…. Dumnzeule in ce lume traiesc eu? A? Asta inseamna religia?  Asta este in ajutorul oamenilor? Serios? Asa evlaviosi si blanzi ce sunt ei….nu?

Din pacate asta face sa fie majoritatea dintre noi, (viata nu-i corecta, da stiu!).

Plini de intelepciune si de smerenie ies cuviinciosii din biserica de la slujbe, dupa ce au lasat 10 lei in… CUTIA MILEI! Cutia milei??? Wow….Si eu cum ar trebui sa ma simt, o amarata cu o functie in care sunt obligata sa imi port cu demnitate functia de la servici, cand in trafic  dau prioritate unor super masini ale apostolilor  bisericii? Si stim despre ce masini vorbim aici nu?  Cutia milei se pare ca face minuni…nu gluma.

Asta se numeste opulenta dragii mei, asa ca sa nu imi spuna mie nimeni ca biserica este ceea ce ar trebui sa fie. Sa nu imi spuna mie ca biserica care isi inchide portile inainte de inserat se ingrijeste de oamenii strazii, care dorm iarna in scarile blocurilor. Ca totusi cu o apa sfintita, doamne iarta-ma ca e apa cu niste rugaciuni extra, tot ar putea sa faca o stropire  pe fruntile oamenilor pierduti de speranta, pierduti pe drumuri fara sa stie ce zi e maine. In zilele noastre, daca n-ai bani nici in biserica nu poti intra…Aham, buuuun…ce sa zic…

Da din pacate, un asemenea subiect intrigant si suparator pentru unii, este chiar Realitatea. Daca sunt asa iluminati si in legatura cu divinitatea, purificarea si curatirea pacatelor atunci ar avea curajul sa se aplece peste asemenea randuri si….sa ia atitudine. Da? Asa cum scrie in biblie…ca la carte, sa nu cumva sa stricam oranduirile bisericii.

Biblia nu? Ca ea e…cartea, marea carte inventata.  Motiv de razboaie, de ura intre concetateni de alta etnie nu? Marea cartea care subjuga femeile in unele religii… Marea carte, Biblia.

Scrisa in asa maniera in care orice neprihanit poate sa o interpreteze cum vrea el. Da, oare nu e timpul la un update? Ok, inteleg sa ne pastram radacinele, sa stim de unde am venit…dar?

In una din revenirile mele in tara, m-am reintalnit cu un fost prieten. Un prieten din copilarie, de fapt mai mult din cercul surioarei mele. Imi placea de el, dar eram prea micuta pe atunci. Cand am crescut a avut si ochi pentru mine. In fine, baiatul a crescut…a crescut si a luat-o pe droguri.. Posibil, cred eu, droguri grele. Ramasesem prieteni fiind vecini in cartier, raspundeam telefonic dar mai mult nu aveam curajul sa o fac. Cand credeam ca iar o ia pe drumul cel bun, dupa ce imi pierdeam o groaza de timp la telefon incurajandu-l sa se tina de servici, de prieteni,   iar il auzeam pierdut si high. O data m-a sunat ca are nevoie imediat de un milion. N-am intrebat pentru ce (stiam), dar i-am adus intr-o ora. Trebuia sa ma intalnesc cu prietena mea Simone, o blonda delicioasa,  la o cafea in mall dupa ce terminam programul de serviciu. I-am zis sa vina ne intalnim acolo la canapele galbene. A fost prima oara cand i-am dat,  i-am primit peste 3 ani. In fine, timpul a trecut, el imi cerea mereu iertarea, eu aratam in forma mea de ignoranta in aparenta, greseala care o facea fata de mine. Puteam fi eu, sau cel mai bun prieten al lui. Si femeile stiu sa fie prieteni de catarama, chiar daca au tate si par lung. Nu i-am cerut niciodata inapoi, dar am avut grija sa inteleaga importanta gestului. A venit si momentul in care mii i-a dat inapoi.  Imi amintesc ca ne-am intersectat privirea intr-un club (nu era pentru prima oara) in care ochii  mei de gheata, de data asta au dat roade. Parca i-ar fi spart moralitatea in doua  de l-a facut sa se apropie de mine, pastrand totusi distanta. Mi-a bagat banii in singurul buzunar  care il aveam la spatele fustei. I-am pierdut, nu stiu cum am facut, probabil am bagat mana si i-am scapat pe jos. Irelevant, ideea este ca…anii au trecut. Eu tot am insistat sa il repun pe picioare, cat puteam si eu…ca o asemenea prietenie nu puteam sa o mentin prea aproape, nu mai aveam incredere nici sa ii deschid usa ca ma putea lasa oricand de cate vrun bun.

Cum spuneam la un moment dat, si nu stiu cum s-a intamplat dar chiar in zilele alea putine in care aveam de stat in tara, el ma suna. Ne intalnim intr-un local pentru tinerei rockari. Bem ceva, radem. Chiar ne-am simtit bine unul cu celalalt. Eu nu ii mai aratam nici un fel de dispret fata de gestul lui, el insa continua sa isi poarte capul plecat si fiecare cuvant care i-l scotea avea grija sa isi arate din nou parerea de rau. I-am simtit parerea de rau din tot suflul lui. Se autocompatimea, dar intr-o maniera chiar violenta fata de el insusi.

Am vrut sa continui  noapte cu el,  sa il vad unde a mai ajuns, ce a mai facut… l-am tinut toata noaptea sa imi povestea prin tot ce a trecut, toate greselile care le-a facut. Cum poate sa isi repare viata, cum poate sa isi ierte greselile facute de parinti, fata de foste iubite, fata de prieteni care i-au fost aproape. Fata de mine.

Toata noaptea nu am cautat decat sa il fac sa uite complet de stock-ul din buzunar. S-a facut lumina, timp in care i-am povestit si eu mai toate visele si mai toate problemele prin care trecusem in ultima vreme….Soarele era deja izbitor de puternic in anticamera, asa ca am iesit sa dau primul suflu cu aerul. Era racoros, chiar rece, revigorant, asa ca m-am gandit sa il chem si pe el. l-am gasit scriindu-mi doua cuvinte:

„Mirosul de incredere al puiului de om, sentimentele colorate, linistea plina de energie pozitiva, totul ma face sa pot evada in oaza mea perfecta, acolo unde nimeni nu-mi poate lua ceea ce simt”.

Ne-am luat la revedere. Mai aveam si eu cateva zile si urma sa plec din tara. Cu cateva momente inainte imbarcarii ma suna si imi spune:

„-Nu o sa iti vina sa crezi ce mi s-a intamplat. Vroiam sa merg pe jos in drum spre casa, ma simteam obosit si pierdut. Pierdut in gandurile mele, amestecate cu tot ce imi spuneai aseara… Incat m-am urcat intr-o masina. De aia alba de maxi-taxi. In masina, am gasit un barbat…care mi-a vorbit. Am ajuns cu el aici la manastire. Raman aici.”

Am ramas muta multa vreme si de fiecare data cand mai dadeam cate un telefon la parinti sa vad in ce stadiu mai este, aflam ca si parintii erau la fel de tulburati ca mine. Este si acum acolo, regasit complet, aparent fericit. O fericire care eu nu i-o pot impartasi ca viziune, dar ma bucur…ca poate ii este mai bine.

Banuiesc ca exista o putere care ne poate vindeca pe noi toti, poate si asta a fost o experienta care si pe mine m-a marcat putin. Cat despre ceea ce vad in jur tot raman cu indoieli.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>